Colloidal Apicol Energy

Actiuni: efect antioxidant si de remineralizare a intregului organism.

Doze si mod de administrare:3- 6 lingurite/zi (3 lingurite pe zi - pentru intretinere, 6 lingurite/zi - la nevoie), cate 1-2 lingurite inainte de fiecare masa principala, administrata sublingual si pastrata cca 30 sec. inainte de ingerare. A nu se depasi doza recomandata pentru consumul zilnic. Nu se cunosc contraindicatii sau reactii adverse la dozele recomandate.
Evitati produsul daca aveti intoleranta la unul din excipientii apicoli. Copiii si gravidele pot lua acest produs doar dupa consultarea medicului. A nu se lasa la vederea copiilor sub 3 ani. Creste capacitatea de aparare a organismului (imunostimulator, imunomodulator); antiinflamator, cicatrizant, radioprotector, detoxifiant, antiviral, antibacterian, remineralizant. A se pastra la temperatura camerei,ferit de umiditate si de lumina directa a soarelui. Polenul si mierea sunt singurele resurse alimentare care s-au descoperit ca au in componenta 22 de nutrienti. Prin prisma acestui fapt polenul este considerat ca "aliment complet". Polenul contine substante indispensabile vietii precum :

• Aminoacizi(metionina. valina,lizina, cistina, glutamina. etc.) care accelereaza functionarea ficatului si implicit dezintoxicarea organismului;
• Grasimi si mai ales acizi nesaturati - acid linoleic, acid arahidonic. - care joaca un rol important in prevenirea arterosclerozei fermenti, hormoni, vitamine, flavonoizi. necesari organismului, pentru marirea puterii de rezistenta.
• Polenul contine de 20 de ori mai multa vitamina A decat morcovul, si tot asemenea provitamina A. Un gram de polen con tine rutin care asigura prevenirea hemoragiilor la nivelul crierului, inimii sau retinei.
• Vitamina E reduce par t ial afec t iunile provocate de bioxidul de carbon si de bioxidul de sulf, gaze atat de periculoase pentru oraseanul zilelor noastre. Suplimentarea cu polen a regimului alimentar adauga organismului substan t e de baza ale acizilor nucleici, realizandu-se astfel o moderna terapie celulara necostisitoare.

Polenul mai con tine:

• minerale importante, precum fierul s i magneziul
• numeroase microelemente
• multa lecitina si in special acizi nucleici

Polenul poate provoca alergii. Propolis , numit si clei de albine, este o substanta rasinoasa aromata colectata de albine din mugurii s i axilele frunzelor anumitor copaci si folosita pentru acoperirea pere t ilor interiori din stup, a crapaturilor stupului, lipitul fagurilor de rame s i acoperirea daunatorilor intra ti s i omora t i in stup. Are proprieta ti terapeutice (bactericide, antivirale, antimicotice, antiinflamatorii, anestezice, analgezice, regeneratoare, antitoxice) cunoscute inca din Antichitate, avand s i o ac t iune bioactiva puternica. Propolisul este folosit ca produs apicol terapeutic in medicina populara pentru tratarea diferitelor afec tiuni. Con t ine un complex de antibiotice vegetale si elemente chimice de care organismul uman are nevoie (Fe, Zn, Cu, Co, Mn, Mo, Al, V, Ca, Si, St, Ba). Albinele produc propolis ca mijloc de aparare impotriva microbilor, a mucegaiurilor, pentru mumificarea intr-un inveli s a intru s ilor stupului, care sunt omora ti de albine (cum ar fi alte insecte sau soareci), proces ce nu permite putrezirea lor. Propolisul mai este folosit (de catre albine) pentru captu s irea pere t ilor stupului cu un strat lucios, etan s, care nu permite formarea curen t ilor de aer. Ac t iunea sa este antimicotica, bactericida si bacteriostatica, fapt ce previne imbolnavirea albinelor.

Producerea propolisului

Albinele colecteaza o substan ta aromata cu aspect de ra s ina de pe cel pu t in 20 de specii de arbori, in special de pe mugurii de plop s i de arin, de pe frunzele, mugurii si scoar t a coniferelor s i a plopilor, a salicaceelor (salcii) si a prunilor. Materiile ra s inoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secre t ii salivare s i ceara. Producerea propolisului se face in acela s i timp cu cea a mierii s i se realizeaza de catre albinele specializate, in zilele calduroase, cand temperatura este mai mare de 20⁰C, moment in care acesta devine plastic. De la un stup se poate recolta o cantitate de 100 - 400 g de propolis, in func t ie de regiune.

Proprietati fizice

Propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde, maro s i negru, avand miros aromat de rasini s i balsamuri. Este solubil in alcool si eter s i greu solubil in apa. Greutatea specifica este de 1,112 -1,136 g/cm³. Punctul de topire este situat intre 70 - 120⁰C. La temperatura de 37⁰C se inmoaie, iar la temperaturi scazute este casant. Propolisul este compus din ra sini vegetale, balsam de diferite compozi t ii, ceara, uleiuri eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt-, la care se adauga polen, flavonoide, secre t ii ale glandelor salivare ale albinelor. Compozi t ia chimica reprezinta un amestec de substan te, in special: deriva t ii flavonici, acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv s i Gram negativ), ceara , aminoacizi, balsamuri, fermen t i, microelemente (siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, stron t iu), substan t e antibiotice, ra s ini, acizi aromatici, acizi. Compozi tia propolisului variaza in func t ie de specia vegetala de pe care s-a cules, dar, in medie, acesta con t ine 55% ra s ini s i balsamuri, 30% ceara si 10% uleiuri eterice, propor t ii care sunt asemanatoare pentru orice fel de propolis.

LAPTISORUL DE MATCA

Lapti sorul de matca este o secre t ie produsa de albine care este utilizata pentru a hrani reginele, atat adulte cat s i in stadiul de larva. Este secretat in glandele albinelor lucratoare, s i folosit pentru a hrani toate larvele din colonie. Lapti s orul de matca reprezinta un produs apicol de excep t ie, care are cel mai mare con tinut de vitamine raportat la unitatea de volum. Are proprieta ti imunostimulatoare s i vindecatoare excep t ionale, iar efectele sale asupra corpului uman sunt mai mult decat benefice. Laptisorul de matca reprezinta hrana reginei stupului. Tot cu lapti s or de matca sunt hranite si larvele, insa numai in primele trei zile de via t a, ulterior hranindu-se cu miere si polen. Lapti s orul de matca este o substan ta secretata de glandele hipofaringiene ale celor mai tinere albine, in zilele a s asea s i a patrusprezecea de via ta, substan t a cu care va fi hranita matca si puietul in primele trei stadii de dezvoltare larvara. Daca am analiza cat traieste o matca in compara t ie cu o albina lucratoare, am constata ca exista o diferen t a de pana la zece ori. Concret o matca poate trai intre 4 s i 6 ani, iar o albina traieste in medie circa 40 de zile. Matca nu se na s te matca, ci este s i ea o albina ca oricare alta. insa, in func tie de evolu t ia ei in acele prime trei zile de stadiu de larva, cand este hranita cu lapti s or de matca, o albina va fi aleasa sa fie regina stupului, iar albinele doici (cele care secreta lapti sorul de matca) o vor hrani din acel moment exclusiv cu acest elixir apicol. A s adar efectele lapti s orului de matca vorbesc de la sine in acest exemplu.